Am obosit să fac față provocărilor cotidiene deși mie îmi plac, mă fac să-mi țină mintea în alertă, mă fac să mă simt vie, importantă, decisă. Și cum în viața mea am mereu câte ceva de făcut, stau și mă gândesc cum să-mi eficientizez timpul. Căci timp eu nu mai am. Sunt o mamă de doi copii, care-și doresc mereu timp de calitate petrecut cu mine, am serviciu, casă, treburi casnice și mai nou acest blog. A, și să nu uităm soțul care nu e cantitate neglijabilă. Îmi vreau timpul înapoi!
Între toate astea eu trebuie să jonglez perfect. De multe ori mă gândesc că mi-am dorit prea multe de la viață, de la mine. Am realizat tot ce mi-am propus, acum ar trebui să savurez roadele muncii mele de până acum, împlinirile mele. Dar nu mai pot, nu mai am timp și nici energie. Cred că asta e cea mai mare provocare dintre toate. Să știu să mă strecor fără să lovesc, să zgârii sau să bușesc nervii mei. Exact ca-n trafic. Doar că acolo e vorba de-o mașină.
Și iată-mă la sfârșit de săptămână, cu răbdarea mea sub zero, cu cheful meu făcut praf și cu dorința fierbinte de a-mi lua liber de la tot. De la mine.
foto: .www.invisiblegoddess.com
- Cartea și fotografia, echilibrul perfect - 3 mai 2023
- Cărți gratuite în Constanța - 25 aprilie 2023
- Florile din viața mea - 9 aprilie 2023
6 thoughts on “Eu… încotro?”