Buburuzele mele sunt foarte norocoase. Fiindcă au o bunică jos pălăria. Vară de vară, ea se ocupă de distracția lor din timpul săptămânii, în weekend acest lucru revenind în grija noastră, a părinților.

De mici fiind le-a dus la plajă, în parcuri, locuri de distracții, au făcut cam tot ce se poate face într-o vacanță de vară la mal de mare. Anul trecut au ajuns și la Techirghiol, la nămol, ea pentru ceva tratament, fetele pentru amuzament. Anul acesta, însoțită și de ceilalți doi nepoți, 2 băieți, bunica a început vacanța lor cu același drum. Să precizez că nu sunt ele în poză, și nici verișorii lor.

Numai că acum, au și ei parte de „tratament” cu nămol, devenind dalmațieni sau mici pui de cioară. Bunica eroină se trezește foarte de dimineață, adună copiii de pe la casele lor, îi plimbă, îi distrează, apoi îi parchează pe fiecare unde i s-a spus, uneori nu direct acasă. Pentru mine, e mare lucru. Fiindcă e destul de obositor cu doi, darămite cu patru, cel mai mic având 4 ani. Și reușește perfect asta, zi de zi, cam toată vara. Are frumoasa vârstă de 64 ani, e foarte activă și e adorată de cei patru nepoți. Deși obositor, a fost prezentă la toate serbările lor de când s-au născut, anul acesta bifând trei serbări și o premiere. În timpul anului școlar, ea este de „serviciu”, cu recuperarea de la școală, grădiniță sau alte activități. Fiindcă sunt patru bucăţi și noi părinții ne implicăm în această postură de șofer, dar ea face tot ce-i stă în putere ca să ne ușureze drumurile. 

Câteodată, în weekend, le dă întâlnire pentru o noapte la ea acasă. Distracție maximă pentru ei, deși ea iese cam „șifonată” după găzduirea celor patru mici drăcușori. Dacă poate, le satisface și preferințele lor culinare.

Să vă mai spun că este mama… soacră? 

• Despre
• Ultimele Postari

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns, dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Am descoperit că-mi place să mă joc cu literele, să le potrivesc zâmbetului, să le dau sens și valoare. Deși nu le-am studiat îndeajuns, ele mi-au pătruns în suflet, apreciind astfel puterea lor incontestabilă.

Am descoperit că, așezate cu grijă în vârful unei penițe meșteșugite, ele pot crea un întreg univers, menit să schițeze uneori destine. Astfel, prin intermediul lor, pot transmite o stare de bine frunților încruntate de atâtea griji sau pot stârni emoții în inimi închistate, care au uitat să simtă.

Prin ele, am descoperit oameni și întâmplări, vise și speranțe, zâmbete și lacrimi. De fapt m-am descoperit pe mine, într-o altă formă, poate cea mai autentică dintre toate, iar pentru asta nu mă pot simți decât binecuvântată și recunoscătoare.

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

• Fotografiile au suflet - 24 iulie 2024
• Când ego-ul e regele sufletului tău - 22 mai 2024
• Lucrurile bune vin când vor ele, nu când vrem noi - 16 aprilie 2024