Citesc, din ce în ce mai mult, din ce în ce mai des. Citesc oriunde pot. În mașină, în avion, în așteptarea Alesiei, când iese de la școală, pe plajă. Mai ales pe plajă. Aici a fost începutul dragostei mele pentru citit și pentru George. Și tot aici s-a încheiat, doar pentru el. Fiindcă a ales să iubească pe alta, și fără să dea explicații, și-a făcut bagajul într-o dimineață și a plecat.
Iar eu m-am refugiat în prima mea iubire, cititul. Fiindcă doar aici puteam să visez, să nu mai fiu eu, să trăiesc poveștile altora de iubire. Să-mi găsesc fericirea pentru o clipă.
A venit vacanța de vară, am luat-o pe Alesia și am pornit spre Costinești, doar noi două, un bagaj și vreo 8 cărți de-ale mele. Îmi era de ajuns. Ea se juca liniștită la malul mării, iar eu savuram pe șezlong, sub umbrelă, o lectură plăcută și un fresh de portocale. Din când în când îmi ridicam privirea din carte, mă uitam la Alesia, apoi la întinderea albastră de apă. Mă relaxa și visam cu ochii deschiși că poate viața mea ar fi putut fi din nou completă.
Habar n-aveam că de pe o terasă, situată chiar pe plajă, un bărbat mă urmărea în fiecare dimineață. Își sorbea încet cafeaua, citea și el, și din când în când mă privea. Eu eram deja prea prinsă de lectură și de Alesia. Erau singurele lucruri importante din viața mea încât nu vedeam nimic din ce se întâmpla în jurul meu. Până într-o dimineață, când, din cauza brizei marine, mingea ușoară de plajă a Alesiei, și-a croit drum către masa misteriosului bărbat. Alesia, după ea.
Bărbatul i-a zâmbit, i-a înapoiat mingea, iar ea i-a cercetat chipul pentru o clipă, s-a uitat puțin curioasă la cafeaua si cartea de pe masă, apoi a fugit glonț către mine. Nici n-a ajuns bine lângă mine, că mi-a zis repede, pe nerăsuflate:
–Mami, bărbatul acela citește aceeași carte ca a ta!
Iar eu, puțin amuzată, l-am privit. Pentru prima oară. Și oarecum am văzut un chip familiar, într-un mod straniu. Era un necunoscut, dar privirea lui îmi era cunoscută. Parcă aveam un deja-vu. Mi-am alungat acest gând, am luat-o pe Alesia și ne-am retras în camera de hotel.
A doua zi, bărbatul era tot pe terasă. Nu mai citea, doar mă privea. A venit la noi, ne-a salutat, și m-a întrebat dacă îmi place Dostoievski. Da, îmi plăcea, și m-am trezit surprinsă că îmi plac și ochii lui. Avea cei mai albaștri ochi pe care îi văzusem vreodată. Și cei mai pătrunzători. Dar nu puteam să-i arăt asta, era un străin. Apoi mi-a făcut cel mai frumos compliment:
–În fiecare dimineață mă delectez cu cel mai bun scriitor și admir cea mai frumoasă priveliște!
Alesia, micuța mea năzbâtie, îl întreabă cu un zâmbet pe față:
–Nu-i așa că mami a mea e cea mai frumoasă de pe plajă?
Un an mai târziu, pe aceeași plajă, același bărbat cu ochi albaștri îmi șoptea în ureche, drăgostos:
–Draga mea, ești cea mai sexy femeie de pe plajă!
Aveam în mâini o altă carte de-a lui Dostoievski.
( E doar o poveste…)
foto:pixabay.com
- Fotografiile au suflet - 24 iulie 2024
- Când ego-ul e regele sufletului tău - 22 mai 2024
- Lucrurile bune vin când vor ele, nu când vrem noi - 16 aprilie 2024
23 thoughts on “Când cititul este sexy…”