„Să fii om, prin urmare, înseamnă să trăieşti cu o întreagă orchestră de voci contradictorii şi de sentimente amestecate. Ar putea fi o experienţă rodnică şi edificatoare, dacă n-am fi înclinaţi să-i ridicăm în slăvi pe unii membri ai acelei orchestre interioare în dauna altora. Ne reprimăm multe aspecte ale personalităţii pentru a fi în concordanţă cu imaginea perfectă la înălţimea căreia încercăm să trăim. Astfel, înăuntrul nostru există rareori – dacă nu chiar niciodată – democraţie, în schimb există o oligarhie bine instaurată, în care unele voci domnesc peste restul.”  Elif Shafak – Lapte negru

Eu aş schimba din citatul de mai sus, care mă reprezintă, doar un singur cuvânt. Om – femeie.

Pentru că, pe parcursul unei zile de exemplu, pot trece de la tristeţe la veselie sau de la apatie la vitalitate. Sau în sens invers. Cum aşa? E de ajuns o vorbă, un zâmbet, un gest, o privire sau un gând. Ciudat cum funcţionează creierul meu, dar aşa e. Sau inima? Ori sufletul? Sau hormonii?  Sau poate toate la un loc. 

Suma acestor lucruri sunt eu. Perfect de imperfectă. Toate trăirile mă definesc, mă modelează, mă fac să acţionez impulsiv sau după multe gânduri rumegate timp îndelungat. Sau nu, uneori mă fac să-mi îngheţe toate iniţiativele de a mişca ceva în front.

Ciudată fiinţă mai sunt şi eu! 

foto:www.psychologies.ro

• Despre
• Ultimele Postari

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns, dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Am descoperit că-mi place să mă joc cu literele, să le potrivesc zâmbetului, să le dau sens și valoare. Deși nu le-am studiat îndeajuns, ele mi-au pătruns în suflet, apreciind astfel puterea lor incontestabilă.

Am descoperit că, așezate cu grijă în vârful unei penițe meșteșugite, ele pot crea un întreg univers, menit să schițeze uneori destine. Astfel, prin intermediul lor, pot transmite o stare de bine frunților încruntate de atâtea griji sau pot stârni emoții în inimi închistate, care au uitat să simtă.

Prin ele, am descoperit oameni și întâmplări, vise și speranțe, zâmbete și lacrimi. De fapt m-am descoperit pe mine, într-o altă formă, poate cea mai autentică dintre toate, iar pentru asta nu mă pot simți decât binecuvântată și recunoscătoare.

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

• Fotografiile au suflet - 24 iulie 2024
• Când ego-ul e regele sufletului tău - 22 mai 2024
• Lucrurile bune vin când vor ele, nu când vrem noi - 16 aprilie 2024