Mama și fiica la un loc sau când ai norocul să te mai țină balamalele să petreci cot la cot patru nopți consecutive cu fiica adolescentă, se cheamă că n-ai făcut umbră pământului degeaba. Așa fiică, așa mamă!

                                                                   Neversea 2019

Anul acesta eu și fiica cea mare ne-am distrat fiecare cum a putut sau a avut chef în cadrul aceluiași festival, celebrul NEVERSEA. Ea era deja la a doua experiență de gen, eu la prima. Ce vreau eu să vă spun din toată povestea asta e că deși eram împreună practic am fost separat, fiecare cu treaba ei, dar în contact permanent.

Nu ne-am călcat pe bătături, nu ne-am stresat, nu ne-am alergat pe toată suprafața plajei, am trăit momentele fiecare prin prisma ei, fiecare cu „gașca” ei. Bine, la ea au fost mai multe, dar când ești adolescent nu poți fi fidel unui singur grup. Partea bună e că ea a făcut mișcare, muultăă mișcare.

E delicios să faci fotografii cu ea, bine, asta după ce te rogi cu cerul și cu pământul să-și sacrifice jumătate de oră din timpul ei prețios de distracție. Iar în final va trebui s-o mituiești sau să admiri același răsărit de soare după o noapte de zbânțuială. Bine, mai multe.

În timpul acesta îți încordezi toți mușchii obosiți ai creierului să asculți toate impresiile la cald și te rogi aprig în gând să nu încurci numele prietenilor căci altfel ai încurcat-o tu. Ce fel de mamă nu ține minte numele tuturor prietenelor fiicei?

Am cântat, am dansat, ne-am ajutat atunci când a fost nevoie. Stau și mă gândesc că orice adolescent zdravăn la cap n-ar fi acceptat cu ușurință ideea de a petrece la un festival de asemenea anvergură cu un părinte suflându-i în ceafă în permanență. Fiică-mea a fost în schimb super încântată când a aflat că voi merge și eu. Ce-i drept, avea și avantaje, oricând sursa de bani îi stătea oarecum la dispoziție. La un moment dat, o bună prietenă de-a ei a vrut un selfie cu toate trei (sună pleonasm, dar ați prins ideea). Deci, cum s-ar spune, am fost pe val. Pe valul distracției.

Nu mi-am făcut griji că ar consuma alcool sau droguri sau ar fuma. Îmi cunosc suficient de bine copilul încât să știu că nu e cazul ei.

Dacă ne-a plăcut? Daa, la amândouă, iar la următoare ediție chiar își dorește să repetăm figura.

Citește și Neversea, între apus și răsărit.

foto: Cristina Florina Baban, arhiva personală

• Despre
• Ultimele Postari

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns, dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Am descoperit că-mi place să mă joc cu literele, să le potrivesc zâmbetului, să le dau sens și valoare. Deși nu le-am studiat îndeajuns, ele mi-au pătruns în suflet, apreciind astfel puterea lor incontestabilă.

Am descoperit că, așezate cu grijă în vârful unei penițe meșteșugite, ele pot crea un întreg univers, menit să schițeze uneori destine. Astfel, prin intermediul lor, pot transmite o stare de bine frunților încruntate de atâtea griji sau pot stârni emoții în inimi închistate, care au uitat să simtă.

Prin ele, am descoperit oameni și întâmplări, vise și speranțe, zâmbete și lacrimi. De fapt m-am descoperit pe mine, într-o altă formă, poate cea mai autentică dintre toate, iar pentru asta nu mă pot simți decât binecuvântată și recunoscătoare.

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

• Cartea și fotografia, echilibrul perfect - 3 mai 2023
• Cărți gratuite în Constanța - 25 aprilie 2023
• Florile din viața mea - 9 aprilie 2023