De doi ani mă străduiam să ajung să văd și eu faimoșii bujori sălbatici, din nordul Dobrogei, dar renunțam pe ultima sută de metri. Bujorul de stepă sau bujorul sălbatic, această minunată floare de mai, m-a atras mereu prin coloritul ei intens, prin fragilitatea și exuberanța cu care îți încântă simțurile și nu oricum, ci liber de orice constrângere, crescând după bunul lui plac prin pădurile dobrogene. În sfârșit, de data aceasta am reușit.
I-am găsit așteptându-mă cuminți, pe mine și pe restul iubitorilor de natură, în apropiere de cetatea Enisala, într-o mică pădure în care am mai fost, dar niciodată pentru ei. Peisajul oferit de frumusețea lor, în bătaia soarelui, mi-a umplut sufletul de bucurie. I-am mângâiat, mirosit și admirat. Le-am imortalizat frumusețea în fotografii pe care le păstrez aici. Doar o parte din ele, fiindcă de fiecare dată când ceva îmi învăluie privirea atât de plăcut, apăs compulsiv pe butonul aparatului.
Despre bujori ar fi multe de spus, eu doar atât: iubiți-i! tratați-i cu atenție și respect! nu îi rupeți, nu îi distrugeți! Natura ne respectă, ne oferă, ne uimește cu frumusețea și bogățiile ei. Și noi suntem datori cu același lucru.
Dacă vă plac bujorii, sigur vă plac și macii. Despre ei, citiți în Anul macilor.
foto: arhiva personala
- Și dac-aș fi un răsărit, tot aș admira unul (17) - 3 februarie 2023
- Răsăritul prin ochii, gândurile și lentila fotografei Galia Dan - 2 februarie 2023
- Răsăritul prin ochii, gândurile și lentila fotografei Ana Boraciu - 26 ianuarie 2023
2 thoughts on “Bujorul sălbatic de Dobrogea”