Pauza de media, ca o epifanie

Pauzele mici și dese… nu știu dacă dețin cheile oricărui succes dorit, dar pauza mea de la mediul virtual a venit așa, la început de vară, neanunțată, bruscă și totală. Uite-așa, pur și simplu. Că am vrut-o și mi s-a făcut brusc de ea. Nepoftită, ci doar dorită.

Psihologic, cu siguranță că există țâșpe motive sau cauze, da’ creieru’ meu supersolicitat n-a avut chef sau loc de ele. Dacă pur Citeşte mai mult…

Tăcerea ca o poveste

Tăcerile sunt scrise în amintiri. Tăcerile devin tăceri când niciun cuvânt nu mai devine poezia sufletului. Tăcerile se nasc când totul și nimic s-a spus. Sau s-a simțit. Tăcerile mor când preaplinul inimii se cere eliberat. Tăcerile își scriu propria poveste, cu un murmur subtil al emoției neînțelese, ca apoi să plutescă etern și suav peste toată lumea cuvintelor emise.

Tăcerile ne scufundă. Citeşte mai mult…