În ultima vreme răsăriturile pentru mine sunt bucurie. Dacă aș alege un singur cuvânt să le definesc, acesta ar fi, bucurie. Bucuria de a fi, de a le simți, de a le fotografia sau doar, simplu, admira.
Privind în urmă, la celelalte, ele au fost un amalgam. Introspecție, descoperire, nostalgie, retrăire sau doar visare. Acum mi se par vibrante, pline de energie, colorate. Da, foarte colorate, Citeşte mai mult…
Dacă vrei să vezi un apus sau un răsărit, nu trebuie decât să admiri un cer și-un soare. Atât de simplu pare, atât de complex e. Nu există (nici măcar) două răsărituri la fel sau două apusuri similare. Toate au ceva special în unicitatea lor.
Am fost să văd un apus. Nu mai văzusem de mult timp unul, evenimentele din ultima perioadă nu mi-au lăsat loc pentru așa ceva. Am fost să-i ascult povestea. Citeşte mai mult…